Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Confruntându-se cu provocări noi, cum ar fi nevoia de gestionare a consecințelor pandemiei de COVID-19 și presiunea din ce în ce mai intensă a mișcărilor populiste euro-sceptice, Uniunea Europeană a fost nevoită să reacționeze imediat – ceea ce a reprezentat capacitatea Statelor Membre de a se conforma principiului solidarității – și să identifice o soluție pe termen mediu, ca parte integrantă a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care să reflecte viziunea celor 27 de State Membre, asupra viitorului Uniunii Europene.

Prezenta sinteză evidențiază o serie de noi trăsături ale sistemului relațiilor internaționale și relevă măsuri restrictive adoptate deopotrivă de țări dezvoltate și în dezvoltare/emergente în sfera investițiilor străine directe, atât înainte de pandemia de Covid-19, cât şi sub influenţa acesteia.

Cunoașterea trecutului ajută la înțelegerea prezentului și poate facilita anticiparea viitorului.
În istoria națiunilor există „ore astrale”, momente decisive ce le marchează destinul și care rămân pietre de hotar pentru generațiile următoare.

Alternanța dintre război și pace, ca fenomene ciclice care au jalonat istoria societății umane din cele mai vechi timpuri, reprezintă deja un truism. Deosebit de interesant este că statistici care acoperă o perioadă de aproximativ 2500 ani demonstrează că perioadele de război întrec în frecvență perioadele de pace.

După victoria importantă obținută de Maia Sandu în fața lui Igor Dodon în turul II al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, mandatul președintelui ales este marcat de provocări majore pe plan intern și extern, reprezentate de așteptările cetățenilor și partenerilor de la Vest privind adoptarea unor reforme durabile, combaterea corupției, dezvoltarea economică, recalibrarea relației cu Federația Rusă, simultan cu intensificarea procesului de democratizare și europenizare.

La finalul anului 2020, mass-media din Bosnia și Herțegovina și Germania a adus la cunoștința publicului o serie de informații ciudate: cedând presiunilor exercitate de lunga campanie purtată de Rusia în favoarea desființării Biroului Înaltului Reprezentant din Bosnia și Herțegovina, Germania vrea să înlăture actualul Înalt Reprezentant, Valentin Inzko, și să își aducă în loc reprezentantul propriu, Christian Schmidt.

De-a lungul timpului, NATO s-a confruntat o varietate largă de amenințări, însă le-a abordat compartimentat, fără să beneficieze de un ajutor politic bine definit sau fără a avea o susținere conceptuală. Cu toate acestea, Conceptul Strategic al NATO din 2010 a însemnat o schimbare, deoarece i-a conferit organizației un mandat exhaustiv care să poată facă față provocărilor sistematizat.

Faptul că Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a hotărât să părăsească Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) reprezintă o provocare majoră pentru UE și Statele Membre și are implicații economice, financiare, sociale și politice semnificative pentru întregul acquis comunitar. Ieșirea Marii Britanii din UE, succesul euroscepticilor și al discursului populist, radicalizarea opiniei publice, precum și diferențele constante ale nivelului dezvoltării Statelor Membre pun accent din ce în ce mai mult pe nevoia de „reeditare” a proiectului european, astfel încât să furnizeze Statelor Membre un set de direcții comune.

Pentru Orientul Mijlociu și subregiunile sale conflictuale, începutul și încheierea ultimului an al deceniului pot fi puse, fără șovăială, sub semnul maximei moștenite de la poetul roman Publius Ovidius Naso - „numai prin felul în care sfârșește, o lucrare poate fi apreciată la adevărata sa valoare”.
Pentru regiunea Golfului Arabo-Persic, anul 2020 a început și s-a încheiat cu câte o „dureroasă și amară” vărsare de sânge.