Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Tragedia care, în fatidica zi de 4 august a.c., a însângerat Beirutul şi, prin el, întreaga ţară a cedrilor nu s-a întâmplat prin voinţa unei predestinări duşmănoase, după cum nu a fost nici împlinirea vreunui blestem moştenit din vremurile profetice

Apropierea de Uniunea Europeană şi lansarea Parteneriatul Estic au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării și modernizării Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai important donator și partener pentru Republica Moldova. Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, care călătoresc în statele UE, a însemnat începutul unei apropieri nu doar fizice, dar și moral-spirituale de valorile UE.

Semnarea Actului Final de la Helsinki, la 1 august1975, a fost un triumf istoric al cooperării între Est și Vest într-o epocă a Războiului Rece, devenind un document emblematic în istoria modernă a securității europene, document fondator al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), transformată ulterior în OSCE. Reușita a fost posibilă datorită eforturilor diplomatice, inclusiv sau îndeosebi ale diplomaților români, care, alături de colegii lor din 34 de țări din Europa, Asia și America, au contribuit la conceperea, negocierea și redactarea documentului.

Prin intensitatea, extinderea și caracterul excepțional, pandemia de COVID-19 a acaparat agenda publică la nivel global și a modificat în mod considerabil orizontul de așteptare în privința raportului stat-cetățean. Cu precădere, intervenția autorităților a devenit indispensabilă la nivel local, național, regional și (în mod special) la nivel supranațional, în situația în care cetățeanul nu dispune de resursele necesare pentru a atenua, prin acțiuni individuale, efectele pandemiei de COVID-19 asupra nivelului de trai.

Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Pasul în spate – perceput – al SUA din rolul de lider global, coroborat cu rivalitatea în creștere dintre aceasta și China, revanșismul Rusiei, implicațiile Brexit etc. amplifică incertitudinile și complexitatea unui mediu internațional dominat, în această perioadă, de pandemia de COVID-19. În acest context, multe state europene și UE în ansamblu se confruntă și cu probleme de securitate decurgând din politicile și tacticile de propagandă-influențare la care sunt supuse din partea unor puteri precum Rusia.

Au trecut câteva luni de la apariția primelor cazuri, care au dus la declanșarea pandemiei de COVID-19, generând o serie de acțiuni pe plan național și internațional.
O.N.U. a lansat un plan global în valoare de două miliarde dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări din lume.

Prin declarația oficială anunțând desfăşurarea de manevre mlilitare navale în Mediterana de Est, în zona coastelor libiene, Ministerul turc al Apărării a precizat că obiectivul acţiunii este acela de ridicare a capacităţíi de luptă a forţelor navale turce într-un eventual posibil război în acest areal. Comunicatul nu a oferit alte detalii privind, bunăoară, posibilul inamic avut în vedere, actorii participaní sau modul, direct sau indirect, de implicare a Turciei în virtualul conflict.

Între căutarea unei profunzimi strategice pentru Turcia şi reconfigurarea frontierelor care segmentează Marea Mediterană în conformitate cu imaginile cartografice ale rezervelor de petrol, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a găsit momentul pentru ca, după ce a pus rânduială în cele pământeşti, să facă ordine şi în relaţiile cu transcendența. Şi a făcut aceasta transformând catedrala Sfânta Sofia în moschee, la mai multe decenii după ce, în anul 1934, “părintele turcilor”, Mustafa Kemal Atatϋrk, a transformat bazilica creştinătăţii în muzeu.