Pandemia de COVID-19 plasează statele membre și instituțiile Uniunii Europene în postura de a regândi modul în care au fost gestionate resursele pentru a atenua, pe cât posibil, criza economică, socială și politică apărută în contextul aplicării măsurilor de prevenție. Simultan, reacția statelor membre și a UE evidențiază, de fapt, apartenența la valorile și principiile care constituie fundamentul construcției europene.

Într-un context geo-politic marcat de numeroase frământări, conturarea politicii externe în raport cu provocările actuale la nivel european și global ne oferă o perspectivă pentru a înţelege poziţia României pe scena internaţională. Analiza realizată de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, permite o înţelegere de ansamblu asupra obiectivelor urmărite de statul român pe plan regional, continental și global.

George Vișan, analist politic, publicist și coordonator al programului de securitate și apărare națională al Romania Energy Center, a făcut o analiză profundă asupra modului în care este percepută problematica discriminării rasiale în context electoral, într-un interviu acordat pentru Pulsul Geostrategic.

La 10 iunie 2020 s-au împlinit 20 de ani de când fostul preşedinte al Siriei Hafez Al-Assad a încetat din viaţă, la capătul unei guvernări de aproape 30 de ani încheiată prin investirea în demnitatea supremă în stat a fiului său, Bashar Al-Assad.
Astăzi, comemorarea dispariţiei fostului lider sirian marchează, cronologic, trecerea a 20 de ani de guvernare a lui Bashar Al-Assad, care înseamnă şi împlinirea a 50 de ani de supremaţie a clanului Al-Assad la conducerea Siriei - cea mai longevivă între toate regimurile gerontocratice ale istoriei moderne a Mashreqului şi Maghrebului arab.

La 24 mai 2020, a doua zi după Sabbat, a început procesul intentat premierului israelian în funcţie, Benjamin Netanyahu, în baza hotărârii emise de procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit.
Netanyahu are motive de îngrijorare, căci procesul nu va fi nici uşor şi nici expeditiv, putându-se întinde pe parcursul a mai multor luni sau chiar ani.

De aproape trei ani, guvernul maghiar a încercat să folosească Organizația Atlanticului de Nord (NATO) și unele instituții din cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a determina Ucraina să legifereze anumite drepturi pentru comunitatea maghiară din Ucraina Carpatică.
Kievul și Budapesta au lansat un efort pentru a-și soluționa neînțelegerile privind impactul legislației ucrainene referitoare la limbă și educație asupra minorității naționale maghiare din provincia Ucraina Carpatică.

Secolul al XX-lea va rămâne, fără îndoială, încrustat în mentalul colectiv, drept o perioadă de timp în care s-a desfăşurat un conflict politic major, global, necruțător, generator a milioane de victime umane. Acesta și-a avut originile în Revoluția din octombrie 1917, eveniment crucial în istoria omenirii care a introdus în sistemul european un factor major de eterogenitate, de natură a perturba în mod dramatic sistemul internaţional pentru mai mult de 70 de ani. Starea ulterioară de beligeranță „de factum” a fost marcată în mod indubitabil de ideologie.

Minoritatea etnică bulgară din Ucraina este concentrată în sud-vestul provinciei Odesa, o zonă adesea menţionată oarecum inexact „Basarabia”. Zona formează un triunghi între râul Nistru, estuarul Dunării și Marea Neagră, este adiacentă Transnistriei controlate de Rusia și se învecinează cu Republica Moldova și România. Această zonă triunghiulară are o importanță strategică centrală în regiune.

Parlamentul Bulgariei a adoptat o declarație în care critică politica Ucrainei față de minoritatea bulgară din provincia Odesa. Această acțiune ar putea indica faptul că Bulgaria este pe cale să urmeze Ungaria sau România, care, fiecare în felul său a criticat în ultimii ani politica Ucrainei față de minoritățile maghiară și, respectiv, română.

Dr. Andreea Stoian Karadeli - cercetător independent din Turcia, membru asociat al Centrului pentru Politici de Securitate de la Geneva, Elveția/ CPSG (Specializarea Inițiativă Globală), Jean-Paul Rouiller - șeful Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului din cadrul Centrului și Jean-Pierre Keller - analist expert și adjunct al Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului au analizat, în contextul proiectelor lor comune legate de combaterea terorismului, răspunsul grupărilor extremiste la criza generată de COVID-19 și modul în care acestea au profitat de pandemie, într-un interviu acordat revistei Pulsul Geostrategic.