Primăvara Arabă, izbucnită în urmă cu zece ani în Tunisia, a determinat schimbări semnificative și continuă să producă efecte în una dintre cele mai fierbinți zone ale geografiei politice globale, Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, această serie de mișcări de protest și frământările tradiționale ale regiunii au trecut în plan secund, cel puțin din perspectiva Occidentului, ca urmare a pandemiei curente de Coronavirus.

În acest articol, problematizăm asupra perspectivelor și provocărilor pe care le putem identifica în orizontul reprezentat de depășirea treptată a pandemiei de COVID-19. Pentru a înțelege procesul de inversare a valorilor sociale și politice, ne raportăm simultan la natura umană și la mecanismele specifice acțiunii actorilor statali pe scena internațională. Analiza noastră urmărește, astfel, identificarea perspectivelor de redefinire a raportului dintre securitatea internă și securitatea colectivă

În urmă cu 76 de ani, în luna iulie 1944, Uniunea Sovietică şi Siria - care urma să devină stat independent peste doi ani, după încheierea mandatului francez instituit prin faimoasele acorduri coloniale „Sykes-Picot” - stabileau relaţii diplomatice, marcând începutul unei perioade de raporturi bilaterale care aveau să reziste unei istorii de aproape 89 de ani.

Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a acceptat oferta președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a prelua președinția Comitetului Executiv al Consiliului Național pentru Reforme din Ucraina (Ukrinform, 7 mai). Acceptând provocarea, Saakașvili a promis că pune în aplicare experiența realizărilor sale din Georgia, recunoscute unanim (acțiuni care au și stat la baza numirii sale în Ucraina) dar și că va „face apel la experiența acumulată din eșecuri” (Centrul Media de Criză din Ucraina, 8 mai).

Contrar unor comentatori optimişti, administraţia Donald Trump nu a renunţat şi nici nu are intenţia de a renunţa la implemenarea iniţiativei de soluţionare a dosarului palestinian, etichetată chiar de ocupantul fotoliului prezidenţial din Biroul Oval drept „Afacerea secolului”.

De la începutul anului şi chiar mai devreme, lumea a fost acaparată, cu valorile, frustrările, nedumeririle sale şi, mai ales, cu cifrele înspăimântătoare care cuantifică numărul celor învinşi de miasmele otrăvitoare ale ucigătorului COVID-19. Despre această lume bolnavă s-au scris rafturi întregi de cărţi în care leit-motivul obsedant a fost întrebarea dacă „lumea de după” va mai fi aşa cum am ştiut-o mai înainte.

Pandemia de COVID-19 a adus noi provocări care impun o nouă reflecție cu privire la dezvoltarea sănătoasă a diferitelor sectoare din economie. Post-pandemie, perspectivele asupra apariției unei crize economice și sociale, plasează statele afectate în ipostaza de a lua măsuri cu un puternic impact în societate.

Pandemia de coronavirus, scăderea prețurilor petrolului și iminența unei crize economice globale pot afecta cursul negocierilor vizând soluționarea conflictului ruso-ucrainean din estul Ucrainei

Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.
În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden

Din partea editorului