Într-un context geopolitic instabil, cu tensiuni din ce în ce mai puternice pe arena internațională, procesul de reformare al Uniunii Europene, în context post-Brexit, nu poate neglija modul în care statele membre își propun să se raporteze la dimensiunea securităţii şi apărării.

Cooperarea militară trilaterală a început în 2017 și deține toate elementele necesare să devină semnificativă, pe termen lung, pentru cele trei state din estul Mării Mediterane. În plus, SUA sprijină puternic toate cele trei state și a transmis un semnal clar Ankarei să nu provoace un conflict în regiune.

Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Euratom reprezintă o provocare majoră pentru statele membre, cu implicații economice, financiare, sociale și politice complexe asupra întregului acquis comunitar.
Sergiu Mişcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la perspectivele şi provocările privind proiecția identitară a UE în context post-Brexit, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic.

În acest articol se anealizeaza potențialul insituției carcerale de a deveni un focar de extindere a pandemiei de Covid-19 (coronavirus). Avem în vedere caracteristicile specifice ale universului carceral, împreună cu regulile informale care construiesc viața cotidiană dincolo de gratii. Ne raportăm la dinamica fluxurilor de intrare-ieșire din penitenciar pentru a identifica posibile măsuri de prevenire și gestionare a riscului de infestare cu Covid-19.

În ultimii zece ani romanul distopic de referință scris de Orwell, 1984 s-a aflat de două ori în fruntea listei celor mai bine vândute cărți. În 2013, după ce Edward Snowden a lăsat să transpară informații referitoare la vasta rețea de operațiuni de supraveghere a NSA, vânzările romanului 1984 au crescut exponențial, datorită unei explozii de similitudini cu entitatea totalitară tentaculară din roman, intitulată „Fratele cel Mare”. Vânzările au crescut din nou cu peste 9500% la finalul anului 2017, când un funcționar de la Casa Albă a făcut referire trecător la „informații indirecte”, când a fost abordat cu privire la o serie de declarații false emise în trecut.

Sistemul de tratate de la Versailles, din 1919-1920, de după primul război mondial, înlocuiește statul de tip imperial cu statul național și încheie, practic, un proces derulat pe tot parcursul secolului XIX, de formare a statelor europene moderne. Primul stat care s-a desprins din Imperiul Otoman a fost Grecia, în urma unui îndelungat război ruso-otoman, încheiat prin Pacea de la Adrianopol, la 1829, care recunoaște independența noului stat . A fost nevoie de 30 de ani pentru ca o nouă formațiune statală să se poată desprinde din același imperiu ”bolnav”, statul român. Acesta a apărut în urma unui război intra-european, Războiul Crimeii, încheiat prin Pacea de la Paris, din 1856. În baza prevederilor acestui tratat, puterile europene implicate în conflict – Anglia, Franța, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Prusia și Sardinia, pe de o parte și Imperiul Rusiei, statul învins, pe de altă parte, acceptă ideea unirii Principatelor Moldova și Țara Românească.

După 18 ani de război, Statele Unite şi insurgenţa talibană au convenit asupra unui acord de pace considerat, de unii analişti, a avea o dimensiune şi o semnificaţie istorică. Acesta este menit să deschidă calea către o retragere a trupelor americane şi NATO, precum și către lansarea unui proces de pace între insurgenţi şi guvernul de la Kabul, condus de preşedintele Ashraf Ghani – care nu a fost parte la pertractările de la Doha, fiind considerat, de către islamiştii talibani, drept „o marionetă a SUA şi a Occidentului”.

În istoriografia războaielor mai mari sau mai mici există tradiţia stilistică şi metodologică de a atribui aprecieri hiperbolice unor episoade ale acestora, alese după criterii de cele mai multe ori subiective. Înregistrate ca atare fie după numele comandanţilor de oşti, fie după amplasamentele unde s-au desfăşurat confruntările între inamici, nu puţine dintre aceste acţiuni marţiale au fost înnobilate cu epitetul de „istorice”, „existenţiale”, sau „memorabile”.
De la finele anului trecut, în Siria asistăm la un nou „episod istoric” în care numai cine nu vrea nu este implicat, sau, dacă vrea, o face la adăpost de luminile rampei şi de ştiinţa opiniei publice - fie ea siriană, arabă, regională, sau internaţională. Iar episodul acesta poartă numele de Idlib, unde, de câteva săptămîni, se desfăşoară un război veritabil, provocând deja încă aproximativ un milion de refugiaţi. De ce este atât de important acest district şi oraş şi ce pondere are el în ecuaţia războiului şi a păcii în Siri

Din partea editorului

În perioada 14-16 februarie, în capitala Bavariei, s-au desfășurat lucrările celei de a 56-a ediție a Conferinței internaționale de Securitate de la München. La evenimentul dedicat dialogului strategic asupra unor probleme de actualitate pe agenda relațiilor internaționale au participat 35 de șefi de state și de guverne, împreună cu peste 100 de miniștri ai afecerilor externe și ai apărării.
Valentin Naumescu, conferențiar la Facultatea de Studii Europene al Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca şi preşedinte al think-tankului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), a realizat un bilanț al ediției din acest an a Conferinței internaționale de Securitate de la München, cel mai prestigios forum de securitate internațională, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic.