În ultimul deceniu, lumea fost confruntată cu o înlănțuire de crize mai mult sau mai puțin dramatice, dar care au avut în comun apariția imprevizibilă, șocantă și însoțită de incapacitatea sau lipsa interesului de predicție și de anticipare a măsurilor preventive.
La trecerea în al doilea an de la declanșarea pandemiei COVID-19, elaborarea de predicții și prognoze despre lumea de după tăvălugul pandemic se dovedește a fi, mai degrabă, o cursă a supozițiilor și a incertitudinilor. Lupta împotriva acestui flagel continuă să se afle în strânsă dependență de factori imprevizibili și fluctuanți.

Pentru a patra oară în ultimii doi ani electoratul israelian a fost chemat la rutina alegerilor anticipate pentru formarea noului guvern.
Diversitatea și fărâmițarea eșichierului politic israelian este elocvent reflectată de chiar portretele electorale și ideologice ale principalilor înscriși pe lista cursei cu obstacole către vârful executivului israelian.

Din punct de vedere politic, retorica populistă are succes într-o lume în care amenințarea este globală, este semnul ascensiunii mișcărilor populiste. Astfel de scenarii au existat și vor exista, indiferent de natura și dimensiunea amenințării.

Articol disponibil în limba engleză.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză.

Relațiile dintre SUA și Turcia au avut dintotdeauna o istorie de provocări, dar după ce Recep Tayyip Erdoğan a devenit prim-ministru, în anul 2002, acestea au atins apogeul odată cu eșuarea loviturii de stat din 15 iulie 2016, pe care Erdoğan a atribuit-o fără echivoc clericului Fethullah Gulen, rezident în SUA.

Pentru israelieni și pentru palestinieni, primăvara și vara anului 2021 se anunță a fi un sezon trepidant al democrației electorale.

Între Turcia lui Erdoğan și America mandatelor Obama și Trump a existat un permanent secret al lui Polichinelle (adică o taină cunoscută de toată lumea) și anume acela că relaționarea bilaterală nu a fost ocolită de divergențe, contradicții și momente de tensiune.

Confruntându-se cu provocări noi, cum ar fi nevoia de gestionare a consecințelor pandemiei de COVID-19 și presiunea din ce în ce mai intensă a mișcărilor populiste euro-sceptice, Uniunea Europeană a fost nevoită să reacționeze imediat – ceea ce a reprezentat capacitatea Statelor Membre de a se conforma principiului solidarității – și să identifice o soluție pe termen mediu, ca parte integrantă a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care să reflecte viziunea celor 27 de State Membre, asupra viitorului Uniunii Europene.

Prezenta sinteză evidențiază o serie de noi trăsături ale sistemului relațiilor internaționale și relevă măsuri restrictive adoptate deopotrivă de țări dezvoltate și în dezvoltare/emergente în sfera investițiilor străine directe, atât înainte de pandemia de Covid-19, cât şi sub influenţa acesteia.