Cunoașterea trecutului ajută la înțelegerea prezentului și poate facilita anticiparea viitorului.
În istoria națiunilor există „ore astrale”, momente decisive ce le marchează destinul și care rămân pietre de hotar pentru generațiile următoare.
La finalul anului 2020, mass-media din Bosnia și Herțegovina și Germania a adus la cunoștința publicului o serie de informații ciudate: cedând presiunilor exercitate de lunga campanie purtată de Rusia în favoarea desființării Biroului Înaltului Reprezentant din Bosnia și Herțegovina, Germania vrea să înlăture actualul Înalt Reprezentant, Valentin Inzko, și să își aducă în loc reprezentantul propriu, Christian Schmidt.
Faptul că Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a hotărât să părăsească Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) reprezintă o provocare majoră pentru UE și Statele Membre și are implicații economice, financiare, sociale și politice semnificative pentru întregul acquis comunitar. Ieșirea Marii Britanii din UE, succesul euroscepticilor și al discursului populist, radicalizarea opiniei publice, precum și diferențele constante ale nivelului dezvoltării Statelor Membre pun accent din ce în ce mai mult pe nevoia de „reeditare” a proiectului european, astfel încât să furnizeze Statelor Membre un set de direcții comune.
Între 3 noiembrie 2020 – ziua scrutinului electoral pentru alegerea celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii – și 20 ianuarie 2021, când acesta s-a întruchipat în persoana democratului aproape octogenar Joseph „Joe” Robinette Biden Jr., atenția febrilă a pământenilor a fost acaparată de dubla așteptare a unui Godot – și el cu dublul chip al lui Janus: ravagiile globale ale pandemiei COVID-19, pe de o parte și căderea cortinei peste ultimele expresii ale „domocrației” pe care președintele cu numărul 45 a practicat-o vreme de patru ani (sub pretextul de a face ca America să fie, încă odată, mai mare și mai puternică decât toate celelalte națiuni ale lumii), pe de altă parte.
Așa cum a fost instrumentat și codificat încă de la sfârșitul primului Război Mondial, islamismul lumii arabe a îmbrăcat mai multe forme teoretice și practice care, de-a lungul evoluției lor, au avut în comun atitudinea de contestare atât a sistemului statal și politic al statelor arabe construite pe ruinele imperiului otoman, cât și a clericalismului tradiționalist aliat regimurilor politice și îndrumat de centre teologice normative
Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană are loc într-un context internațional din ce în ce mai complicat și dificil și, ca lucrurile să fie și mai complicate, negocierile bilaterale menite să se finalizeze cu un acord în acest an, tergiversează. Veștile bune vin odată cu rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, care se anunță benefic pentru relația transatlantică per ansamblu și ar putea contribui (în cele din urmă) la refacerea relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Pentru Republica Moldova, reformele durabile în direcția democratizării și avansării parcursului european sunt vitale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea întregii societăți. În continuare, parcursul european reprezintă singura opțiune viabilă pentru garantarea drepturilor sociale, economice și politice pentru toți cetățenii din Republica Moldova. În 1991, aspirațiile de libertate, independență și unitate națională au făcut posibilă consacrarea dreptului la autodeterminare. Astăzi, pentru frații de peste Prut, orientarea proeuropeană reprezintă singura garanție pentru a lupta împotriva corupției și intereselor Rusiei în Republica Moldova și în regiune.
România și-a arătat în repetate rânduri solidaritatea și interesul pentru sprijinirea Republicii Moldova, oferind asistența necesară avansării parcursului european prin realizarea de reforme durabile.
Discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron ţinut în localitatea Mureaux-Yvelin din vestul Parisului la 2 octombrie 2020 avea să declanşeze în lumea islamică un val de reacţii individuale, colective şi instituţionale de condamnare a „anti-islamismului” şi „rasismului” francez”. Reacțiile au mers de la manifestări de stradă, chemări la boicotarea comercială a mărfurilor franţuzeşti, până la îndemnuri extreme.
Ce a putut să spună Emmanuel Macron atât de ofensator încât să provoace ceea ce unii jurnalişti au denumit prin sintagma „al doilea jihad împotriva Franţei” sau „primul val al ciocnirii civilizaţiilor”?
La mai bine de 100 de ani distanță de la Marele Război și la 75 de ani de la cel de-al doilea Mare Război, traumele suferite de români și maghiari deopotrivă în acest interval istoric se mai resimt încă în mentalul colectiv al ambelor națiuni.
Open in English