Pentru Republica Moldova, reformele durabile în direcția democratizării și avansării parcursului european sunt vitale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea întregii societăți. În continuare, parcursul european reprezintă singura opțiune viabilă pentru garantarea drepturilor sociale, economice și politice pentru toți cetățenii din Republica Moldova. În 1991, aspirațiile de libertate, independență și unitate națională au făcut posibilă consacrarea dreptului la autodeterminare. Astăzi, pentru frații de peste Prut, orientarea proeuropeană reprezintă singura garanție pentru a lupta împotriva corupției și intereselor Rusiei în Republica Moldova și în regiune.
România și-a arătat în repetate rânduri solidaritatea și interesul pentru sprijinirea Republicii Moldova, oferind asistența necesară avansării parcursului european prin realizarea de reforme durabile.

Discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron ţinut în localitatea Mureaux-Yvelin din vestul Parisului la 2 octombrie 2020 avea să declanşeze în lumea islamică un val de reacţii individuale, colective şi instituţionale de condamnare a „anti-islamismului” şi „rasismului” francez”. Reacțiile au mers de la manifestări de stradă, chemări la boicotarea comercială a mărfurilor franţuzeşti, până la îndemnuri extreme.
Ce a putut să spună Emmanuel Macron atât de ofensator încât să provoace ceea ce unii jurnalişti au denumit prin sintagma „al doilea jihad împotriva Franţei” sau „primul val al ciocnirii civilizaţiilor”?

La mai bine de 100 de ani distanță de la Marele Război și la 75 de ani de la cel de-al doilea Mare Război, traumele suferite de români și maghiari deopotrivă în acest interval istoric se mai resimt încă în mentalul colectiv al ambelor națiuni.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză.

În fiecare an, după căderea regimului comunist, la 1 decembrie, românii își sărbătoresc Ziua Națională. În data de 1 decembrie 1918, la încheierea Primului Război Mondial, românii din Transilvania - reprezentând majoritatea absolută a populației din această provincie - au decis unirea cu România, desăvârșind, astfel, Marea Unire.

Alegerile prezidențiale americane au generat, de fiecare dată, reverberații puternice la nivel global, reprezentând o (re)setare a orei geopolitice, precum și o (re)afirmare a modului în care sunt percepute și definite decalajele și echilibrele raporturilor de putere, din perspectiva unui actor capabil să dirijeze și să impună, în mod direct, traiectoria și intensitatea abordărilor celorlalți actori.

Victoria clară a coaliției conduse de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la alegerile parlamentare din această țară, de la 21 iunie 2020, prevestea formarea rapidă și fără probleme a noului guvern, dar abia la patru luni de la alegeri a devenit mai clar cine va face parte din acesta.
Deși a fost reluat ”dialogul” dintre Belgrad și Priština cu medierea UE și a demarat ”normalizarea economică” sub oblăduirea Washingtonului, situația este încă foarte departe de un compromis și ultimele evoluții nu garantează că va fi identificată (rapid) o soluție sustenabilă și aplicabilă.
Continuarea procesului de integrare europeană și discuțiile cu Priština, alături de menținerea parteneriatelor speciale cu SUA, Rusia și China, îmbunătățirea relațiilor cu unele state vecine și gestionarea crizei migrației ilegale și a efectelor epidemiei de COVID-19 vor rămâne principalele provocări și pentru noul guvern sârb condus de Ana Brnabić.

Articolul este disponibil momenan doar în lmba engleză

Aleksandr Lukașenko conduce Belarus cu o mână de fier din 1994. Stilul său dictatorial de conducere, încălcările frecvente ale drepturilor omului în Belarus și fraudările repetate ale alegerilor de către regimul lui Lukașenko au împins o populație din ce în ce mai disperată la limita răbdării. Cea mai recentă fraudă alectorală a regimului Lukașenko – la alegerile prezidențiale din 9 august 2020 – a declanșat proteste de masă etichetate drept “revoluție colorată”.

Articolul de față își propune să prezinte cadrul juridic al relațiilor comerciale dintre România și Coreea de Sud, așa cum există în prezent, aducând în perspectivă principalele acte normative care reglementează aceste raporturi juridice, dar și ultimele investiții realizate prin cooperarea celor două state. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta atât situația juridică a raporturilor comerciale existente, cât și evoluția investițiilor coreene pe piața românească și situația schimburilor comerciale între România și Republica Coreea.