În fiecare an, după căderea regimului comunist, la 1 decembrie, românii își sărbătoresc Ziua Națională. În data de 1 decembrie 1918, la încheierea Primului Război Mondial, românii din Transilvania - reprezentând majoritatea absolută a populației din această provincie - au decis unirea cu România, desăvârșind, astfel, Marea Unire.

Alegerile prezidențiale americane au generat, de fiecare dată, reverberații puternice la nivel global, reprezentând o (re)setare a orei geopolitice, precum și o (re)afirmare a modului în care sunt percepute și definite decalajele și echilibrele raporturilor de putere, din perspectiva unui actor capabil să dirijeze și să impună, în mod direct, traiectoria și intensitatea abordărilor celorlalți actori.

Victoria clară a coaliției conduse de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la alegerile parlamentare din această țară, de la 21 iunie 2020, prevestea formarea rapidă și fără probleme a noului guvern, dar abia la patru luni de la alegeri a devenit mai clar cine va face parte din acesta.
Deși a fost reluat ”dialogul” dintre Belgrad și Priština cu medierea UE și a demarat ”normalizarea economică” sub oblăduirea Washingtonului, situația este încă foarte departe de un compromis și ultimele evoluții nu garantează că va fi identificată (rapid) o soluție sustenabilă și aplicabilă.
Continuarea procesului de integrare europeană și discuțiile cu Priština, alături de menținerea parteneriatelor speciale cu SUA, Rusia și China, îmbunătățirea relațiilor cu unele state vecine și gestionarea crizei migrației ilegale și a efectelor epidemiei de COVID-19 vor rămâne principalele provocări și pentru noul guvern sârb condus de Ana Brnabić.

Articolul este disponibil momenan doar în lmba engleză

Aleksandr Lukașenko conduce Belarus cu o mână de fier din 1994. Stilul său dictatorial de conducere, încălcările frecvente ale drepturilor omului în Belarus și fraudările repetate ale alegerilor de către regimul lui Lukașenko au împins o populație din ce în ce mai disperată la limita răbdării. Cea mai recentă fraudă alectorală a regimului Lukașenko – la alegerile prezidențiale din 9 august 2020 – a declanșat proteste de masă etichetate drept “revoluție colorată”.

Articolul de față își propune să prezinte cadrul juridic al relațiilor comerciale dintre România și Coreea de Sud, așa cum există în prezent, aducând în perspectivă principalele acte normative care reglementează aceste raporturi juridice, dar și ultimele investiții realizate prin cooperarea celor două state. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta atât situația juridică a raporturilor comerciale existente, cât și evoluția investițiilor coreene pe piața românească și situația schimburilor comerciale între România și Republica Coreea.

Izbucnirea epidemiei COVID-19 a schimbat brusc stilul de viață diplomatică existent de zeci de ani. Diplomația se face acum prin telefon, e-mail și reuniuni online. Teleconferințele și comunicațiile video securizate au devenit o nouă normalitate, făcând, însă, mai dificilă desfășurarea unor activități ce presupun negocieri sau discuții confidențiale. O pandemie globală nu este cea mai fastă perioadă pentru diplomație.

În fosta Mare Jamahiriye Arabă Libiană Populară Socialistă, pe care „Colonelul Gaddafi” a condus-o vreme de 42 de ani, „Primăvara Arabă” a avut o durată activă de opt luni şi s-a închiat pe 20 octombrie 2011, odată cu capturarea şi asasinarea, de către protestatari, în oraşul Sirte, a liderului Gaddafi.

Extinderea puterii președintelui Erdroğan, împreună cu adâncirea dezechilibrului puterilor în stat, au îndepărtat și mai mult Turcia de perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Derapajele regimului de la Ankara au accentuat plasarea Turciei pe o traiectorie iliberală și au dus la suspendarea temporară a procesului de aderare la UE, în pofida rolului important îndeplinit de Turcia în gestionarea fluxurilor de refugiați.

În contextul pandemiei de COVID-19, lucrătorii transfrontalieri și sezonieri au fost din nou expuși la practici care au eludat regulile europene și naționale. Pentru a limita încălcarea drepturilor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, Parlamentul European a adoptat, pe 19 iunie, Rezoluția inițiată de membrii grupului Renew Europe, cu scopul a oferi un cadru de siguranță pentru prestarea de servicii.