Pandemia de COVID-19 plasează statele membre și instituțiile Uniunii Europene în postura de a regândi modul în care au fost gestionate resursele pentru a atenua, pe cât posibil, criza economică, socială și politică apărută în contextul aplicării măsurilor de prevenție. Simultan, reacția statelor membre și a UE evidențiază, de fapt, apartenența la valorile și principiile care constituie fundamentul construcției europene.
La 24 mai 2020, a doua zi după Sabbat, a început procesul intentat premierului israelian în funcţie, Benjamin Netanyahu, în baza hotărârii emise de procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit.
Netanyahu are motive de îngrijorare, căci procesul nu va fi nici uşor şi nici expeditiv, putându-se întinde pe parcursul a mai multor luni sau chiar ani.
Parlamentul Bulgariei a adoptat o declarație în care critică politica Ucrainei față de minoritatea bulgară din provincia Odesa. Această acțiune ar putea indica faptul că Bulgaria este pe cale să urmeze Ungaria sau România, care, fiecare în felul său a criticat în ultimii ani politica Ucrainei față de minoritățile maghiară și, respectiv, română.
Pandemia de COVID-19 a adus noi provocări care impun o nouă reflecție cu privire la dezvoltarea sănătoasă a diferitelor sectoare din economie. Post-pandemie, perspectivele asupra apariției unei crize economice și sociale, plasează statele afectate în ipostaza de a lua măsuri cu un puternic impact în societate.
Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.
În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden
Se preconiza ca anul 2020 să fie marcat de tensiuni politice. În timp ce aștepta alegerile generale din noiembrie, America se pregătea pentru o competiție tensionată, al cărei rezultat era considerat decisiv, în contextul confruntărilor din ultimii zece ani dintre populiști și liberali.
De la începutul acestui an, satul nostru global îşi trăieşte cotidianul individual şi comunitar sub semnul unui teribil flagel numit „Coronavirus” sau „COVID–19”. Plecat, în registrul geografic, din oraşul chinez Wuhan, fenomenul a ajuns, cu rapiditate, la dimensiunea pandemiei universale, instituită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 11 martie.
General de brigadă (r) ing. Ciprian-Mircea RĂDULESCU
Apariţia şi răspândirea fulminantă a COVID-19 a bulversat întreaga lume. Văzut iniţial ca un fenomen local la nivelul provinciei Wuhan sau, în cel mai rău caz, la nivelul Chinei, a ajuns ca în mai puţin de două luni să devină o problemă globală.
În acest articol se anealizeaza potențialul insituției carcerale de a deveni un focar de extindere a pandemiei de Covid-19 (coronavirus). Avem în vedere caracteristicile specifice ale universului carceral, împreună cu regulile informale care construiesc viața cotidiană dincolo de gratii. Ne raportăm la dinamica fluxurilor de intrare-ieșire din penitenciar pentru a identifica posibile măsuri de prevenire și gestionare a riscului de infestare cu Covid-19.
Open in English