Izbucnirea epidemiei COVID-19 a schimbat brusc stilul de viață diplomatică existent de zeci de ani. Diplomația se face acum prin telefon, e-mail și reuniuni online. Teleconferințele și comunicațiile video securizate au devenit o nouă normalitate, făcând, însă, mai dificilă desfășurarea unor activități ce presupun negocieri sau discuții confidențiale. O pandemie globală nu este cea mai fastă perioadă pentru diplomație.
În fosta Mare Jamahiriye Arabă Libiană Populară Socialistă, pe care „Colonelul Gaddafi” a condus-o vreme de 42 de ani, „Primăvara Arabă” a avut o durată activă de opt luni şi s-a închiat pe 20 octombrie 2011, odată cu capturarea şi asasinarea, de către protestatari, în oraşul Sirte, a liderului Gaddafi.
Extinderea puterii președintelui Erdroğan, împreună cu adâncirea dezechilibrului puterilor în stat, au îndepărtat și mai mult Turcia de perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Derapajele regimului de la Ankara au accentuat plasarea Turciei pe o traiectorie iliberală și au dus la suspendarea temporară a procesului de aderare la UE, în pofida rolului important îndeplinit de Turcia în gestionarea fluxurilor de refugiați.
În contextul pandemiei de COVID-19, lucrătorii transfrontalieri și sezonieri au fost din nou expuși la practici care au eludat regulile europene și naționale. Pentru a limita încălcarea drepturilor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, Parlamentul European a adoptat, pe 19 iunie, Rezoluția inițiată de membrii grupului Renew Europe, cu scopul a oferi un cadru de siguranță pentru prestarea de servicii.
Pandemia de COVID-19 plasează statele membre și instituțiile Uniunii Europene în postura de a regândi modul în care au fost gestionate resursele pentru a atenua, pe cât posibil, criza economică, socială și politică apărută în contextul aplicării măsurilor de prevenție. Simultan, reacția statelor membre și a UE evidențiază, de fapt, apartenența la valorile și principiile care constituie fundamentul construcției europene.
La 24 mai 2020, a doua zi după Sabbat, a început procesul intentat premierului israelian în funcţie, Benjamin Netanyahu, în baza hotărârii emise de procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit.
Netanyahu are motive de îngrijorare, căci procesul nu va fi nici uşor şi nici expeditiv, putându-se întinde pe parcursul a mai multor luni sau chiar ani.
Parlamentul Bulgariei a adoptat o declarație în care critică politica Ucrainei față de minoritatea bulgară din provincia Odesa. Această acțiune ar putea indica faptul că Bulgaria este pe cale să urmeze Ungaria sau România, care, fiecare în felul său a criticat în ultimii ani politica Ucrainei față de minoritățile maghiară și, respectiv, română.
Pandemia de COVID-19 a adus noi provocări care impun o nouă reflecție cu privire la dezvoltarea sănătoasă a diferitelor sectoare din economie. Post-pandemie, perspectivele asupra apariției unei crize economice și sociale, plasează statele afectate în ipostaza de a lua măsuri cu un puternic impact în societate.
Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.
În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden
Open in English