Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză

Cercetări recente arată ca 65% din cetățenii sârbi sunt în favoarea consolidării cooperării dintre Serbia și SUA, în domenii precum securitatea, apărarea și economia.

Din partea editorului

Materialul este disponibil momentan doar in limba engleza

De câteva decenii, suntem martorii unor transformări profunde, rapide şi adeseori neaşteptate în planul relaţiilor internaţionale. Economiile emergente au devenit treptat motorul economiei mondiale, iar în planul relaţiilor internaţionale acestea au reconfigurat balanţa puterii astfel încât Triadei formate din SUA, UE și Japonia i s-a alăturat grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Republica Africa de Sud), dar şi alte ţări, precum Indonezia şi Turcia, cu planuri ambiţioase de politică externă.

Aflată în fața noii provocări reprezentată de gestionarea consecințelor provocate de pandemia de COVID-19 și sub presiunea în creștere a curentelor eurosceptice de natură populistă, Uniunea Europeană a fost nevoită să ofere atât un răspuns imediat, care să reflecte capacitatea statelor membre de a acționa conform principiului solidarității, cât și o perspectivă pe termen mediu, circumscrisă Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, măsură care reflectă viziunea statelor membre în format 27 asupra viitorului construcției europene.

La 13 august preşedintele Donald Trump anunţa că urmare a unei iniţíative personale, gestionată de consilierul pezidenţial Jared Kushner, au avut loc negocieri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi prinţul moştenitor al Emiratelor Arabe Unite, Mohammed Bin Zayed, cadru în care a fost convenită normalizarea relaţiilor dintre Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Israel.

Tragedia care, în fatidica zi de 4 august a.c., a însângerat Beirutul şi, prin el, întreaga ţară a cedrilor nu s-a întâmplat prin voinţa unei predestinări duşmănoase, după cum nu a fost nici împlinirea vreunui blestem moştenit din vremurile profetice

Apropierea de Uniunea Europeană şi lansarea Parteneriatul Estic au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării și modernizării Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai important donator și partener pentru Republica Moldova. Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, care călătoresc în statele UE, a însemnat începutul unei apropieri nu doar fizice, dar și moral-spirituale de valorile UE.

Semnarea Actului Final de la Helsinki, la 1 august1975, a fost un triumf istoric al cooperării între Est și Vest într-o epocă a Războiului Rece, devenind un document emblematic în istoria modernă a securității europene, document fondator al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), transformată ulterior în OSCE. Reușita a fost posibilă datorită eforturilor diplomatice, inclusiv sau îndeosebi ale diplomaților români, care, alături de colegii lor din 34 de țări din Europa, Asia și America, au contribuit la conceperea, negocierea și redactarea documentului.