În ultimele săptămâni, oficialii turci, inclusiv însuși președintele Recep Tayyip Erdoğan, au făcut repetate declarații și expus poziții publice al căror sens conduce către „regăsirea prietenilor” și eliminarea răcelii și înghețului așternut peste punțile de comunicare și relaționare cu statele și organizațiile mai apropiate sau mai îndepărtate. Cea mai recentă expresie a acestei reorientări a Turciei către normalitate se regăsește în declarațiile făcute de către ministrul de externe Mevlut Cavușoglu, care vorbea explicit despre deschiderea Ankarei către readucerea la cursul normal a raporturilor în primul rând cu proximitatea regională și, nominal, cu Egiptul, Grecia și Cipru.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză.

În perioada 3-5 februarie 2021 s-a desfășurat, la Geneva, „forumul libian pentru dialog politic”, considerat - prin rezultatele obținute și perspectivele deschise - un punct major de cotitură spre pace și conciliere într-o țară care se află la capătul unui deceniu de „revoluție” sângeroasă și distrugătoare.

Turcia și Grecia își dispută o zonă bogată în hidrocarburi, pe care Atena o consideră ca fiind sub jurisdicția sa. Situația a escaladat în momentul trimiterii de către Turcia a unui vas de prospecțiuni seismice, sub protecția unei grupări de nave militare, într-o zonă maritimă revendicată de Grecia, care, la rândul său, a inițiat manevre navale.

De la luptele crâncene de după Primul Război Mondial, din anii 1920, până la disputa cu Ciprul, care a izbucnit în anii 1970, bazinul Mării Egee a reprezentat întotdeauna o sursă de dispută între Grecia și Turcia. Astăzi se află din nou pe primele pagini ale ziarelor, atât Atena cât și Ankara umplându-le cu discursuri demagogice și reanimând îndelungatul conflict dintre cele două țări.

La începutul lunii august, miniștrii afacerilor externe ai Egiptului și Greciei au semnat, la Cairo, un acord asupra unui plan preliminar privind granițele maritime dintre cele două state mediteraneene.
Harta care a fost pusă la dispoziția publicului la momentul anunțului arăta că acordul era, de fapt, doar parțial și fără detalii esențiale.

Prin declarația oficială anunțând desfăşurarea de manevre mlilitare navale în Mediterana de Est, în zona coastelor libiene, Ministerul turc al Apărării a precizat că obiectivul acţiunii este acela de ridicare a capacităţíi de luptă a forţelor navale turce într-un eventual posibil război în acest areal. Comunicatul nu a oferit alte detalii privind, bunăoară, posibilul inamic avut în vedere, actorii participaní sau modul, direct sau indirect, de implicare a Turciei în virtualul conflict.

În fosta Mare Jamahiriye Arabă Libiană Populară Socialistă, pe care „Colonelul Gaddafi” a condus-o vreme de 42 de ani, „Primăvara Arabă” a avut o durată activă de opt luni şi s-a închiat pe 20 octombrie 2011, odată cu capturarea şi asasinarea, de către protestatari, în oraşul Sirte, a liderului Gaddafi.

Cooperarea militară trilaterală a început în 2017 și deține toate elementele necesare să devină semnificativă, pe termen lung, pentru cele trei state din estul Mării Mediterane. În plus, SUA sprijină puternic toate cele trei state și a transmis un semnal clar Ankarei să nu provoace un conflict în regiune.